- Ma uimesc când ma uit in jurul meu sa vad ce se mai intampla pe planeta.Sunt mai mulți oameni decât credeam a fi și neînțelegându-le neplacerile neînțelese de mine,am creat acest blog.Poate e uimitor de ușor pentru unii sa își exprime opinia publica sau sa „se afle in treaba”,dar pentru mine e fix opusul.E greu sa îți exprimi partea atâta timp cât te știu zeci de oameni.Asta mi se intampla mie.Nu știu de ce,dar e adevarat.Pot sa spun ca am învățat din eșecurile mele,nu toate fiind importante,dar am învățat ceva din fiecare.Ma simt „nasol pe interior” când spun ca pe unii oameni nu pot sa ii accept in societate,chiar dacă asta ar trebui sa fac,dar simt ca nu.Pe cei mai mulți nu-i cunosc,dar am văzut cum se comporta in general și nepotrivindu-ma cu ei,nu simt „libertate” in fata lor.Suna plictisitor sau monoton,dar asta sunt eu.Nu mi-e frica sa spun cine sunt.Nu mi-e frica sa fiu eu.